A-12-a Ediție a Concursului „Septentrion”

    Georgiana, Teodora, Daria, Ioan și Alexia, cinci dintre cei mai buni elevi ai Colegiului Național „Eudoxiu Hurmuzachi”, au asigurat succesul celei de-a 12-a ediții a Concursului „Septentrion” (rezervat liceenilor îndrăgostiți de lectură), care a avut loc miercuri, 21 iunie 2023, la sediul Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina (SCLRB).

   Georgiana a readus în atenție „Povestea slujitoarei”, una din cărțile care i-au conferit notorietate lui Margaret Atwood; de fapt, s(ne)-a întrebat dacă nu cumva comandanții merituoși plus paznicii intransigenți, „bărbații economici”, participanți la rațiune (doar) pentru a fi capabili să o recunoască, soțiile bine poziționate în ierarhia socială atâta timp cât nu developează inițiative neagreate de „comunitatea mătușilor” (propagandă), femeile „costumate în gri”, obișnuite să trebăluiască și să drumuiasscă fără a tulbura „somnul de frumusețe” al erudiților și, mai cu seamă, slujitoarele, atent selecționate pentru a asigura „rutele de succesiune” ale marilor familii (mult mai importante decât orice pretenție de eugenie), contorizează „acte și fapte” în lumea din care și noi facem parte, se acomodează nonșalant cu peisajul nostru instituțional, aleargă pe munți, pe sub străzi și peste ceruri pentru a întâmpina „cel mai nou” proiect politic.

   Teodora a reconsiderat legăturile dintre personajele lui Ray Bradbury (din „Fahrenheit 451”) și cititorii nedezlipiți de „spiritul critic”, reflexivitate și decizia autonomă. Într-o altă frazare, a (re)descoperit că profesorii ajunși în situația de a-și reproșa inacțiunile din vremea în care se pregătea interzicerea cărților, intelectualii (nomazi) dispuși să memoreze tomuri întregi pentru a le salva conținuturile – altfel neobișnuit de ironici cu „sedentarii”, nu de alta, dar dintre „marile invenții civilizatoare”, în sarcina acestora pot fi reținute numai cetățile și impozitele – , lucrătorii necopleșiți de metehnele „omului organizațional” și, de accea, dispuși să intre în conflict cu „ideologia”, să scape de sub tutela ei, plus tinerii expansivi și iscoditori, intuitivi și luminoși, deprinși cu exercițiile de temeritate aferente întrebării „de ce ?” și, în egală măsură plictisiți de … eficiențele consolidate de întrebarea „cum ?” pot fi inițiatorii unor „insurgențe” întru nesocotirea „ordinii imperiale”, una recomandată de „imperative categorice” degajate de sarcini morale.

   Daria a reactualizat „proza directă” a lui John Steinbeck, referindu-se la una din creațiile de forță ale secolului trecut – romanul „Fructele mâniei”. Marea Criză, parte din „afacerile și căderile din lumea financiară”, pentru înfăptuitorii discursului ceremonios, rezultat al „efervescențelor păguboase ale liberalismului”, pentru teoreticienii implicării statului (capitalist) în economie, moment „grav, dar nu fatal” al sistemului capitalist, pentru moderați și anumite categorii de reformiști, consecință a „conflictului inegal dintre capital și muncă”, pentru stângiști și o serie de revoluționari ș.a., este resimțită precum răutatea nudă în „republica oamenilor simpli” (fermierilor): lupta pentru „locuri de muncă, mici proprietăți, … demnitate și … viitor” interferează etajele de jos ale „piramidei lui Maslow”, potențează conduite grosiere, configurează tabloul grotesc al inegalităților structurale, înfățișează ticăloșia de azi drept garanție pentru ziua de mâine, transformă mirosurile de pe … „Strada Sardinelor” în aer respirat de nedreptățiții din toate zările.

   Ioan a … restructurat, în bună măsură, „regulile de viață” propovăduite de psihologul Jordan Peterson. Mai întâi, a pledat pentru „valorile de odinioară” (onestitate, curaj, prietenie etc.), cele în măsură să asigure o existență coerentă (și) într-o epocă caracterizată, între altele, de multiplicarea alternativelor la familia consacrată de acum ceva decenii, de parcelarea educației prin intermediul „metodelor și tehnicilor ideologice”, de polarizarea deplină și râzătoare a societății politice. Apoi, a susținut nevoia de schimbare de „comandament moral”, ca urmare „acțiunea umană” eficientă, în timpul nostru marcat de o realitate supraimpresionată de suferință, e necesar să fie definită drept o activitate (o sumă de activități) întru diminuarea ororilor care schimonosesc sufletele vsemenilor. Nu în ultimul rând, a socotit că inițiativa asumată laolaltă cu norma de comportament validată în comunitate reprezintă aspirația către echilibru într-o lume în care se șoptește (nu doar în rândul cititorilor lui José Saramago) că legile au fost create pentru că au tăcut prea mult conștiințele.

    Alexia a reconstituit toate „iubirile” lui Toni Morrison. Sau ale lui Bill Cosey. Sau ale lui May, Chistine, Heed, Juniora, Vida și I. (L.). Seducție și romantism, obsesie și devotament, inocență și gelozie, pasiune și suferință, putere și expansivitate, iubirea aduce în viețile oamenilor dezechilibrele, conflictele, trădările, minciunile, disperările fără de care n-ar putea aspira la unitate. În sens de înțelegere, mult așteptată, poate că nu tardivă. Altfel, cei care citesc aceste rânduri sunt rugați respectuos să nu experimenteze „jocul de greutăți și contragreutăți” realizat de unele dintre personajele amintite … pe la resorturile unde se vor caza în această vară.

    Nu închid prezentul rezumat fără a le adresa mulțumiri prietenilor Mălina Anițoaei, Maria Epatov, Angela Sehlanec, Mihai Ignea, Marcel Ungurean, Marian Olaru, George Cotos pentru contribuțiile prețioase la reușita evenimentului.

Corvin Bejinariu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *