ZIUA CULTURII ARBORENE
Iată c-a sosit şi ziua a patra a activităţilor din cadrul universităţii populare a Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina. De data aceasta activităţile s-au desfăşurat la Arbore. Beneficiind de colaborarea fructuoasă cu filiala şi primăria din Arbore, precum şi cu Mişcarea pentru Progresul Satului Românesc, manifestările de la Arbore s-au desfăşurat sub un generic foarte interesant “ Ziua culturii arborene”. Au fost stabilite trei personalităţi arborene care au fost comemorate cu acest prilej : Toader Hrib, ţăran autodidact, prozator şi ctitor de muzeu, Şerban Rusu- Arbore, pictor şi grafician şi Stelian Gruia, profesor universitar, prozator, poet şi traducător. Popularizarea acestui eveniment s-a făcut prin afişe, anunţ la staţia de cablu din comuna Arbore şi, ce este mai important, din om în om. Credem că aceste procedee ne-au asigurat o asistenţă record, sala de şedinţe a primăriei, locul unde-a avut loc manifestarea, fiind plină până la refuz : câteva cadre didactice ( e drept cam puţine faţă de potenţialul şcolilor, mai ales că au fost invitaţi toţi prin conducerea şcolii), salariaţii primăriei ( în totalitate !), ţărani, pensionari de toate categoriile şi câţiva tineri. În plus, pe lângă delegaţia SCLRB au mai venit şi patru profesori de la Dărmăneşti.
Profesorul Gheorghe Dolinski, preşedintele filialei din Arbore, a deschis manifestările, prezentând ce se va desfăşura la Arbore, precum şi oaspeţii veniţi din afara comunei. Cea mai mare e bucurie a fost că a venit şi nepoata pictorului Şerban Rusu- Arbore, doamna Stela Andruşcă, cu câteva tablouri, cu care a organizat o mică expoziţie. Au predominat tablourile care reprezentau flori şi peisaje. A predat apoi ştafeta prof. Petru Bejinariu, rectorul acestei universităţi, care a anunţat programul şi a dat startul prezentării comunicărilor. Domnul Mircea Irimescu, preşedintele SCLRB, a vorbit participanţilor despre înfiinţarea în anul 1862 a acestei organizaţii, care a fost scopul ei şi modul în care a slujit acesta păstrării românismului în acest colţ binecuvântat de ţară. A accentuat faptul că la anul vom sărbători 150 de ani de la înfiinţarea societăţii şi a prezentat şi câteva linii directoare pentru organizarea manifestărilor din filialele societăţii în întâmpinarea acestui jubileu.
Despre personalitatea lui Aron Pumnul, patriotul care l-a avut elev şi pe Mihai Eminescu a vorbit doamna profesoară Carmen Andronachi, secretara societăţii, care a adus în faţa auditoriului şi lucruri mai puţin cunoscute de noi.
În cuvinte alese şi vădit emoţionată, învăţătoarea Liliana Ursan a evocat personalitatea lui Toader Hrib, cel care a înfiinţat muzeul ţărănesc vestit de la Arbore şi a scris o carte intitulată “Cronica de la Arbore”, apătură în două ediţii. A evocat şi unele întâmplării cu Toader Hrib, pe care le-a auzit de la mama ei sau de la vecinii din sat, pentru că era prea mică pe-atunci ca să fi participat la unele activităţi la care a fost şi moşul Toader Hrib.
Despre prietenia lui Stelian Gruia cu Grigore Vieru a povestit Gheorghe Dolinski care, după cum a afirmat, a avut fericirea şi onoarea să-i aibă oaspeţi acasă la el şi la o acţiune organizată cu elevii în 23 iulie 1993. A prezentat în continuare cartea în care Stelian Gruia a povestit viaţa lui Grigore Vieru şi prietenia lui cu poetul. A vorbit apoi despre Stelian Gruia ca traducător, arătând participanţilor că Stelian Gruia a tradus poezii ale poeţilor de 17 naţionalităţi din fosta Uniune Sovietică în volumul “Nebănuitul vers al lunii”.
Preotul-profesor Constantin Bereholschi a vorbit despre Stelian Gruia, în calitatea sa de cântăreţ al plaiurilor natale, exemplificând aceasta cu volumul “Baladele Arborei”, din care s-a citit balada lui Toader Hrib.
Doamna profesoară Maria Pătrăucean a vorbit despre peisajul natural arborean în pictura lui Şerban Rusu- Arbore. Participanţii au avut astfel prilejul să afle o serie de date din viaţa maestrului, mai ales că acesta a plecat din sat după terminarea şcolii generale şi nu s-a mai întors în sat decât cu ceva timp înainte de moarte. Figurile unor oameni din sat, aspecte din peisajul arborean, mai ales împrejurimile satului, fel de fel de flori sau buchete de flori şi-au găsit un loc binemeritat pe pânzele lui Şerban Rusu Arbore. Doamna profesoară a vorbit şi despre culorile folosite de maestu şi de tehnica picturii sale. Toate cele spuse au putut fi admirate de participanţi în tablourile care au fost afişate în sală.
Şi, cum invitaţii de la Dărmăneşti au dorit să vorbească, li s-a dat cuvântul şi au prezentat alte aspecte din viaţa şi activitatea literară a maestrului Stelian Gruia. Domnul profesor Kolea Kureliuc a vorbit despre câteva din activităţile la care a participat împreună cu Stelian Gruia şi ce părere a avut despre acesta. Profesorul Victor Cozariuc a arătat câteva din articolele luate din presa vremii ,în care erau prezentate acţiunile la care a participat şi maestrul, în calitatea sa de membru al etniei ucrainene. A arătat că pe Stelian Gruia îl chema şi Iaţentiuc, ambii săi părinţi fiind de etnie ucraineană. A lăsat organizatorilor câteva din aceste extrase, în copii- xerox, pentru a fi păstrate pentru generaţiile viitoare.
A urmat un moment foarte interesant şi care a suscitat interesul participanţilor. Cetăţeanul Bogdan- Aurel Ciobâcă a vorbit despre cei doi comemoraţi. Cu Şerban Rusu- Arbore a fost coleg de clasă la şcoala generală , cunoscându-l foarte bine şi ca vecin, iar cu Stelian Gruia a fost numai vecin , cunoscându-i foarte bine întreaga familie. Ca un fin psiholog a prezentat trăsăturile celor doi maeştri, făcând astfel să-i cunoaştem şi noi mai bine. Foarte interesant a fost îndemnul din finalul intervenţiei sale către tineret ca să se întoarcă la sat, să cultive pământul, pentru că pământul este acela care ne ţine pe el, ne hrăneşte şi-apoi, la finalul vieţii, ne primeşte la pieptul lui.
Profesorul Mihai Reman, în colaborare cu Maria Belţic, bibliotecara din Arbore şi profesorul Gheorghe Dolinski a amenajat o expoziţie de carte din creaţia lui Stelian Gruia , una de plachete şi una filatelică.
În expoziţia de plachete au fost prezentate : figuri de scriitori români , de la cronicari la Nichita Stănescu; regii României; mareşalii României şi conducătorii neamului românesc de la Decebal la regele Mihai. Spre finalul acţiunii, domnul Petru Bejinariu a mulţumit participanţilor pentru c-au venit şi-au avut răbdarea să ne asculte atâta timp, invitându-i să participe şi la alte activităţi asemănătoare. A urmat apoi vizionarea celor trei expoziţii şi, la ieşirea din sală, fiecare participant a primit un colăcel şi-o lumânare în memoria celor trei dispăruţi.
Prof. Gh.Dolinski