GRIGORE VIERU- 80

         12 februarie 2015

         Luna lui  ”Făurar” ar fi o lună foarte nimerită pentru organizarea activităților culturale . Tocmai de aceea și noi am considerat că este nimerit să-l pomenim pe GRIGORE VIERU care, dacă l-ar fi lăsat bunul Dummnezeu și oamenii să mai trăiască, ar fi împlinit 80 de ani. Anul acesta chiar și natura s-ar fi bucurat dacă  ar fi fost în viață, dovadă și ce frumos este afară.         

Undeva, pe pământul sfânt al României, mai précis în satul Pererâta,din județul Hotin, România, în ziua de 14 februarie 1935, Eudochia, soția lui  Pavel Vieru a adus pe lume un frumos ”cocon”, Grigore, supranumit mai târziu de prieteni Grig. Pavel nu s-a bucurat prea mult de fiul său deoarece soarta l-a despărțit de familie , iar mama l-a crescut singură pe Grigore. Dar el a crescut cu trei icoane în suflet: mama, țara și limba, mai târziu adăugându-se și Eminescu. Acestea îl vor însoți până la moartea lui năprasnică   și urcarea la Cer în ziua de 19 ianuarie 2009. A fost victima acelui accident îngrozitor de circulație pe când se întorcea de la festivitățile organizate la Chișinău pentru omagierea lui Eminescu, idolul său.        

Pentru a ne bucura, totuși, de această zi marcată cu majuscule în calendarul de suflet al poporului român, la clubul CARP ”Speranța” din Rădăuți am organizat o întâlnire de suflet a unor iubitori de literatură, în general, și de poezie, în special. Au participat membri ai CARP, ai SCLRB, creatori de proză și de poezie, simpli cetățeni.        

Doamna Ana Marcu, președinte al  CARP, a deschis manifestarea literară, anunțând participanții că, pe lângă omagierea poetului Grigore Vieru, vor fi prezentate încă două cărți: ”Strigăt și tăcere” de Oltea Lungoci ( poezie) și ”La sfat cu semenii mei” de Gheorghe Dolinski  (proză).        

u am făcut o prezentare a vieții și activității literare a lui Grigore Vieru, insistând asupra prieteniei sale cu Stelian Gruia și Adrian Păunescu. Am citit poeziile :”Cântecul mamei ” și ”Legământ”.

         Aga Ghiță din Dornești a reliefat  care au fost prietenii lui Grigore Vieru, insistând asupra cultului pe care l-a avut acesta pentru Eminescu, făcând referire și la mesajul care se desprinde din poezia ”Legământ”. A împărțit apoi tuturor câte o cocardă cu portretul poetului însoțit de-o panglică tricoloră și un mplic special realizat de Clubul filatelic Luca Arbure”, care va fi lansat vineri de la Oficiul poștal nr.1 din Rădăuți.

  

Dascălu Gheorghe a comentat afirmația lui Vieru, precum că  ”N-am fost decât un fir de iarbă”, referindu-se apoi unele poezii în care Vieru o cântă pe mama sa, închinându-i adevărate ode.         Adrian Șindilaru , poet din Dornești, și-a reafirmat dragostea sa pentru poet și-a citit două poezii, creații personale, pe care i le-a închinat lui Vieru: ”Tu, frate –al meu” și ”Sunt ”. Recitare impecabilă !        

Dr. Mihhai Mateiciuc, poet rădăuțean, a filosofat despre rolul criticilor în viața poeților, precum că aceștia încearcă să se surclaseze, fără să observe că adevărații poeți nu mor niciodată, pre când criticii mor.        

Am prezentat publicului volumul de poezii al doamnei Oltea Lungoci. I-am apreciat apoi sensibilitatea versurilor sale și bogăția sentimentelor pe care le prezintă în versurile sale., Poeziile din acest volum, al doilea al poetei, pot fi grupate în mai multe teme, pe care le întâlnim și în poeziile din primul volum, și anume:  țara și limba română, părinții, în special mama, anotimpurile anului, în special primăvara; societatea și, cea mai mare parte a poeziilor sunt închinate iubirii sub diferite forme. Contrar unor păreri, am rem arcat și optimism în multe poezii, exemplificând cu versuri din poeziile: ”Bucovina noastră”, ”Plânset de copil” și ”Primește-mă alături”.        

Ion Prelipcean, redactorul acestei cărți, a vorbit despre modul în care-a reușit să aducă pe masa cititorilor cele două volume care vor fi prezentate astăzi.. Apreciază foarte mult versurile scrise de doamna Lungoci. Crede c-ar fi bine dacă s-ar putea aduna toți creatorii de poezie din municipiul  Rădăuți într-un cenaclu. Consideră că volumul ”La sfat cu semenii mei” al domnului Dolinski este o carte de memorialistică, dânsul fiind un autentic cronicar modern, mai ales al plaiurilor rădăuțene.         Doamna Oltea Lungoci mulțumește pentru aprecierile elogioase și recită poezia ”Frământări”. Consideră că această poezie o reprezintă sub toate aspectele. Speră ca într-un termen foarte scurt să pună pe masa iubitorilor de poezie un nou volum.        

Dr. Mihai Mateiciuc îi dedică distihul ”:”Nimicul împarte speranța/ Restul e nimic”, la înțelesul căruia lasă să se gândească toți cei de față.        

Am prezentat apoi cine au fost personalitățile care m-au îndemnat să adun într-un volum ce-am scris în diferite publicații, Am spus nominalizându-le.  Am spus câteva cuvinte despre fiecare capitol, aducând sincere mulțumiri domnului profesor Dimitrie Roman, maestrul care mi-a realizat o copertă excepțională, după cum au apreciat mulți care sau primit cartea.În final am dăruit tuturor celor de față câte o carte , cu rugămintea de-a o citi și a-mi spune părerea în vederea viitoarei mele munci. Țin foarte mult la părerea cititorilor. M-am bucurat că absolut toți au solicitat să le dau câte un autograf. De ce să mint, m-am simțit bine.Doamna Oltea Lungoci a acordat autografe, iar   banii strânși pe cărțile vândute  îi va dona unei fetițe bolnave de cancer. Un gest fenomenal !          

Ne-am bucurat foarte mult de faptul că acțiunea noastră a fost filmată de un cameraman al studioului Cromtel, iar filmul va fi prezentat pe ecranele noastre de acest post de televiziune.        

Finalul activității a fost ca întotdeauna: am rămas în jurul meselor, am stat la un pahar de…vorbă și a durat cam mult acest schimb de păreri în cadrul căruia noi, autorii, am aflat și alte păreri ale acelora care n-au mai apucat să vorbească în timpul activității.                                  

Text- prof. Gh.Dolinski                                   Foto- V. Pătrăucean